pleșcui

română

Etimologie

Din pleașcă + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /pleʃ.ku'i/

Verb

Conjugarea verbului pleșcui
Infinitiv	a pleșcui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	pleșcuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să pleșcuiască
Participiu	pleșcuit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (reg.) a umbla după chilipir, după câștig fără muncă.

Cuvinte derivate

• pleșcuit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• culpeși
• suplice

Referințe

• DEX '98 via DEX online