poanter
română
Etimologie
Din franceză, engleză pointer.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului poanter | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | poanter | poanteri |
| Articulat | poanterul | poanterii |
| Genitiv-Dativ | poanterului | poanterilor |
| Vocativ | poanterule | poanterilor |
- rasă de câini de vânătoare cu talie înaltă, picioare lungi, urechile plecate și părul scurt și neted; prepelicar de rasă engleză; brac englez.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online