vânătoare
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Black_Figured_Olpe_depicting_the_return_of_a_hunter_and_his_dog.jpg/220px-Black_Figured_Olpe_depicting_the_return_of_a_hunter_and_his_dog.jpg)
Etimologie
Din latină venatoria.
Pronunție
- AFI: /vɨ.nə'to̯a.re/
Substantiv
Declinarea substantivului vânătoare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | vânătoare | vânători |
Articulat | vânătoarea | vânătorile |
Genitiv-Dativ | vânătorii | vânătorilor |
Vocativ | vânătoare | vânătorilor |
- acțiunea de a vâna și rezultatul ei; vânat.
- (fig.) urmărire (polițienească) a unui om, pentru prinderea lui.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online