Sari la conținut

pocânzeu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
pocânzeu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pocânzeu pocânzei
Articulat pocânzeul pocânzeii
Genitiv-Dativ pocânzeului pocânzeilor
Vocativ pocânzeule pocânzeilor
  1. (reg.) persoană care are anumite atribuții în timpul unei nunți țărănești; vornicel.


Traduceri

Referințe