Sari la conținut

pogonici

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din bulgară погонич (pogonič), sârbocroată pogonić.

Pronunție

  • AFI: /po.go'niʧʲ/


Substantiv


Declinarea substantivului
pogonici
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pogonici pogonici
Articulat pogoniciul pogonicii
Genitiv-Dativ pogoniciului pogonicilor
Vocativ pogoniciule pogonicilor
  1. (pop.) băiat care mână vitele.


Traduceri

Referințe