poignée

De la Wikționar, dicționarul liber

franceză

(français)

Etimologie

Din poing („pumn”) + -ée.

Pronunție


Substantiv

poignée f., poignées pl.

  1. (despre cantități) o mână (de), un pumn (de)
  2. (fig.) câtva, câțiva, câtăva, câteva
  3. (spec.) strângere de mână
  4. (spec.) strânsoare
  5. (spec.) mâner

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Etimologie

Din poigner.

Verb

  1. forma de participiu trecut la feminin singular pentru poigner.

Referințe