popicărie

română

Etimologie

Din popic + sufixul -ărie.

Pronunție

• AFI: /po.pi.kə'ri.e/

Substantiv

Declinarea substantivului popicărie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	popicărie	popicării
Articulat	popicăria	popicăriile
Genitiv-Dativ	popicăriei	popicăriilor
Vocativ	popicărie	popicăriilor

1. loc, teren, local (special amenajat) unde se joacă popice.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online