portée

Vezi și : portee

franceză

(français)

Etimologie

Din verbul porter („a purta, a căra”).

Pronunție

• AFI: /pɔ.ʁte/

Substantiv

portée f., portées pl.

1. (zool.) pui (de animale), abia fătați (cățeluși, purcei, etc.)
2. (spec.) amploare, purtare
3. (mil.; despre arme de foc) acoperire, întindere
4. (muz.) portativ

Sinonime

• 1: (zool.) (ieșit din uz) ventrée

Cuvinte apropiate

• porter

Locuțiuni

• à portée de la main
• à ma portée

Etimologie

Din porter.

Verb

1. forma de participiu trecut la feminin singular pentru porter.

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire