practicitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din practic + sufixul -itate.

Pronunție

  • AFI: /prak.ti.ʧi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
practicitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ practicitate invariabil
Articulat practicitatea invariabil
Genitiv-Dativ practicității invariabil
Vocativ practicitate invariabil
  1. (rar) înclinare spre o activitate practică.


Traduceri

Referințe