Sari la conținut

praise

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Etimologie

Din engleza medie praisen, preisen, care provine din franceza veche praisier, preisier < latină târzie pretiare < pretium.

Pronunție


Substantiv

praise, pl. praises

  1. laudă, elogiu, glorificare
    She should get praise for her commitment to the cause.
  2. (rel.) devoțiune, adorare, venerare, divinizare

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii


Verb


Conjugarea verbului
to praise
Infinitiv to praise
Prezent simplu
pers. 3 sg.
praises
Trecut simplu praised
Participiu trecut praised
Participiu prezent praising
  1. a lăuda, a glorifica, a preamări
    People praised the Lord for the bountiful harvest.

Antonime

Referințe