predicativ

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză prédicatif.

Pronunție

  • AFI: /pre.di.ka'tiv/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
predicativ
Singular Plural
Masculin predicativ predicativi
Feminin predicativă predicative
Neutru predicativ predicative
  1. (gram.) care formează sau poate forma predicatul; referitor la predicat.
  2. (log.) care se referă la predicat, care aparține predicatului.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe