preta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză prêter.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) preta
Infinitiv a (se) preta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) pretez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) preteze
Participiu pretat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a consimțifacă ceva incorect sau care este sub demnitatea sa.
  2. (v.refl.) a se potrivi la..., a fi bun la...


Traduceri

Anagrame

Referințe