pretendentă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din pretendent.

Pronunție

  • AFI: /pre.ten'den.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pretendentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pretendentă pretendente
Articulat pretendenta pretendentele
Dativ-Genitiv pretendentei pretendentelor
Vocativ pretendento pretendentelor
  1. persoană care tinde, aspirăajungă la ceva, care cere, pretinde ceva.


Traduceri

Referințe