prihană

română

Etimologie

Din ucraineană прyхана (pryhana).

Pronunție

• AFI: /pri'ha.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului prihană
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prihană	prihane
Articulat	prihana	prihanele
Genitiv-Dativ	prihanei	prihanelor
Vocativ	prihană	prihanelor

1. (rar) faptă care încalcă morala; vină morală, necinste; păcat.

Locuțiuni

• (loc.adj.) Fără (de) prihană = curat, pur, nevinovat; cast.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online