prismă

română

Etimologie

Din franceză prisme.

Pronunție

• AFI: /ˈpris.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului prismă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prismă	prisme
Articulat	prisma	prismele
Genitiv-Dativ	prismei	prismelor
Vocativ	prismă	prismelor

1. poliedru care are două fețe (numite baze) egale și paralele și cu celelalte fețe în formă de paralelogram; corp solid care are această formă.
2. piesă de sticlă, de cuarț sau de alt material transparent, de obicei în formă de prismă, folosită la aparatele optice pentru descompunerea, polarizarea, reflexia etc. luminii.

Locuțiuni

• (loc.prep.) Prin prisma... = din punctul de vedere..., potrivit cu..., în lumina...

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• asprim
• prăsim

Referințe

• DEX '98 via DEX online