polarizare

română

Etimologie

Din a polariza.

Pronunție

• AFI: /po.la.ri'za.re/

Substantiv

Declinarea substantivului polarizare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	polarizare	polarizări
Articulat	polarizarea	polarizările
Genitiv-Dativ	polarizării	polarizărilor
Vocativ	polarizare	polarizărilor

1. acțiunea de a (se) polariza și rezultatul ei.
2. (fiz.) proces prin care un corp sau un sistem fizic dobândește proprietatea de polaritate; stare a unui corp care a suferit un astfel de proces.
3. proces fizic prin care un sistem capătă proprietăți preferențiale după o anumită direcție; stare a unui sistem care a suferit un astfel de proces.
4. (lingv.) dezvoltare în direcții opuse a sensurilor unui cuvânt, nediferențiate la origine.
5. (fil.) formare a unor termeni opuși polari; realizare a unei polarități.

Cuvinte compuse

• polarizare electrică
• polarizare electrolitică, polarizare electrochimică
• polarizare rotatorie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online