probozi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) proobraziti.

Pronunție

  • AFI: /pro.bo'zi/


Verb


Conjugarea verbului
probozi
Infinitiv a probozi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
probozesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să probozească
Participiu probozit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (înv., reg. și fam.) a mustra, a dojeni, a certa pe cineva; a face de rușine; a ocărî.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe