profunzime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din profund + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /pro.fun'zi.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
profunzime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ profunzime profunzimi
Articulat profunzimea profunzimile
Genitiv-Dativ profunzimii profunzimilor
Vocativ profunzime profunzimilor
  1. adâncime.
  2. capacitatea sau calitatea de a judeca și de a înțelege lucrurile în esența, în adâncimea lor; profunditate.


Traduceri

Referințe