esență

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
esență

română

Etimologie

Din franceză essence < latină essentia.

Pronunție

  • AFI: /e'sen.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
esență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ esență esențe
Articulat esența esențele
Genitiv-Dativ esenței esențelor
Vocativ esență esențelor
  1. ceea ce exprimă principalul și stabilul din obiecte și din fenomene, natura lor internă, ascunsă, latura lor care nu este dată sau perceptibilă nemijlocit; ceea ce poate fi cunoscut numai trecând de forma exterioară a lucrurilor, pătrunzând în adâncul lor cu ajutorul gândirii.
  2. lichid volatil cu miros aromatic puternic, extras din plante sau preparat sintetic și întrebuințat în farmacie, în parfumerie sau pentru uzul casnic, mai ales în alimentație.
  3. substanță concentrată care, diluată (cu apă), dă un produs alimentar.
  4. varietate de arbori care alcătuiesc o pădure.
  5. varietate de lemn.

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe