Sari la conținut

putere executivă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din putere + executivă.

Pronunție

  • AFI: /puˈte.re eg.ze.kuˈti.və/


Cuvânt compus

putere executivă

  1. (în organizarea unor state) sistem de organe compus din guvern și întreg aparatul administrativ, reprezentând una dintre celei trei puteri fundamentale ale statului prevăzute de principiul separației puterilor.


Traduceri

Referințe