pățanie

română

Variante

• pățenie

Etimologie

Din a păți + sufixul -anie.

Pronunție

• AFI: /pəˈʦa.ni.e/

Substantiv

Declinarea substantivului pățanie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pățanie	pățanii
Articulat	pățania	pățaniile
Genitiv-Dativ	pățaniei	pățaniilor
Vocativ	pățanie	pățaniilor

1. întâmplare (neplăcută) ieșită din comun, neașteptată sau neobișnuită pe care o trăiește cineva; pătăranie, pățeală; (p.ext.) (la pl.) peripeții, aventuri.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• înțeapă

Referințe

• DEX '98 via DEX online