rășchia

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină *rasclāre.

Pronunție

  • AFI: /rəʃ.ki'a/


Verb


Conjugarea verbului
rășchia
Infinitiv a rășchia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
rășchiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să rășchieze
Participiu rășchiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe