wind

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Wind

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie, care provine din engleza veche wind < proto-germanică *windaz.

Pronunție


Substantiv

wind, (nenumărabil și numărabil; pl. winds)

  1. (nenumărabil și numărabil) vânt
    The wind blew through her hair as she stood on the deck of the ship.
  2. (nenumărabil și numărabil) suflu, respirație, răsuflare, suflare
    After the second lap he was already out of wind.
  3. (nenumărabil, fam.) gaze intestinale, pârț, bășină
    Ewww. Someone passed wind.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii


Verb


Conjugarea verbului
to wind
Infinitiv to wind
Prezent simplu
pers. 3 sg.
winds
Trecut simplu winded
Participiu trecut winded
Participiu prezent winding
  1. a sufla din (corn etc.)
  2. a tăia sau a îngreuna respirația (cuiva)
    The boxer was winded during round two.
  3. (refl.) a se extenua
    I can't run another step — I'm winded.

Etimologie

Din engleza veche windan.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to wind
Infinitiv to wind
Prezent simplu
pers. 3 sg.
winds
Trecut simplu wound
Participiu trecut wound
Participiu prezent winding
  1. a răsuci, a strânge, a face spirale
    Please wind up that kite string.
  2. a întoarce, a învârti (un mecanism)
    Please wind up that old-fashioned alarm clock.
  3. a aerisi, a expune (la aer, vânt)

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

Referințe