rășchitor

română

Variante

• răschitor

Etimologie

Din a rășchia + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /rəʃ.ki'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului rășchitor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rășchitor	rășchitoare
Articulat	rășchitorul	rășchitoarele
Genitiv-Dativ	rășchitorului	rășchitoarelor
Vocativ	rășchitorule	rășchitoarelor

1. unealtă pe care se deapănă tortul, lâna de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online