răcitură

română

Etimologie

Din a răci + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /rə.ʧi'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului răcitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răcitură	răcituri
Articulat	răcitura	răciturile
Genitiv-Dativ	răciturii	răciturilor
Vocativ	răcitură	răciturilor

1. (mai ales la pl.) piftie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• acritura
• arcaturi
• cataruri
• cărături
• curățări

Referințe

• DEX '98 via DEX online