Sari la conținut

răfui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /rə.fu'i/


Verb


Conjugarea verbului
răfui
Infinitiv a răfui
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		răfuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să răfuiască
Participiu răfuit
Conjugare IV
  1. (vb. refl. recipr.) a cere socoteală (cuiva), a limpezi cu cineva o situație, a lămuri o neînțelegere; a se mustra, a se certa; a se bate cu cineva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=răfui&oldid=754507”