rărița

română

Etimologie

Din rariță.

Pronunție

• AFI: /rə.ri'ʦa/

Verb

Conjugarea verbului rărița
Infinitiv	a rărița
Indicativ prezent pers. 1 sg.	rărițez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să rărițeze
Participiu	rărițat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a lucra pământul cu rarița.

Cuvinte derivate

• rărițare
• rărițat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arțari

Referințe

• DEX '98 via DEX online