rariță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din bulgară ралица (ralița) (apropiat prin etimologie populară de рар (rar)).

Pronunție

  • AFI: /'ra.ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rariță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rariță rarițe
Articulat rarița rarițele
Genitiv-Dativ rariței rarițelor
Vocativ rariță rarițelor
  1. unealtă agricolă asemănătoare cu plugul, care răstoarnă brazda în ambele părți, formând șanțuri.
  2. (la pl. art.) șir de trei stele din constelația Orion.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe