răscolitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a răscoli + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /rəs.ko.li'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
răscolitor
Singular Plural
Masculin răscolitor răscolitori
Feminin răscolitoare răscolitoare
Neutru răscolitor răscolitoare
  1. care trezește amintiri, emoții; tulburător.


Traduceri

Anagrame

Referințe