răscoli

română

Din slavă (veche) raskoliti.

Conjugarea verbului răscoli
Infinitiv	a răscoli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	răscolesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să răscolească
Participiu	răscolit
Conjugare	IV

(v.tranz. și intranz.) a face dezordine căutând pe cineva sau ceva, a cerceta cu de-amănuntul; a scotoci.
(v.tranz.) a scormoni focul, jeraticul pentru a-l înviora.
(v.tranz.) a scurma, a râcâi pământul; (p.ext.) a ara.
(v.tranz.) a stârni praful, valurile etc.
(v.tranz.) a face să devină acut; a reactiva.
(v.tranz.) a tulbura.
(v.tranz.) a face să se răzvrătească, să se revolte; a agita.
(v.tranz.) (pop.) a desface toamna stâna, alegând oile după fiecare proprietar în parte.