răzleț
română
Etimologie
Din a răzleți (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /rəzˈleʦ/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului răzleț | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | răzleț | răzleți |
| Feminin | răzleață | răzlețe |
| Neutru | răzleț | răzlețe |
- (despre ființe) care s-a depărtat de ceilalți, care a rămas singur.
- (și adv.) situat la distanță (unul de altul).
- (despre sunete) lipsit de legătură, de continuitate; izolat; sporadic.
- care rătăcește din loc în loc; pribeag, înstrăinat, hoinar.
- (despre privire, ochi) rătăcit, pierdut.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online