Sari la conținut

rambunctious

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Variante

Etimologie

Origine incertă. Poate în legătură cu rumbustious („destrăbălat, nestăpânit”).

Pronunție

  • AFI: /ɹæmˈbʌŋkʃəs/


Adjectiv

rambunctious (comp. more rambunctious, sup. most rambunctious)

  1. (mai ales în SUA și Canada; fam.) care nu-și poate stăpâni energia; zbanghiu, exuberant, neastâmpărat, flușturatic, zvăpăiat
    The kids are being especially rambunctious today.

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe