rambunctious
engleză
(English)
Variante
- (rar) rambunxious
Etimologie
Origine incertă. Poate în legătură cu rumbustious („destrăbălat, nestăpânit”).
Pronunție
- AFI: /ɹæmˈbʌŋkʃəs/
Adjectiv
rambunctious (comp. more rambunctious, sup. most rambunctious)
- (mai ales în SUA și Canada; fam.) care nu-și poate stăpâni energia; zbanghiu, exuberant, neastâmpărat, flușturatic, zvăpăiat
- The kids are being especially rambunctious today.