De la Wikționar, dicționarul liber
(italiano)
Etimologie
Din latină târzie rancor, -ōris.
Pronunție
Substantiv
rancore m., rancori pl.
- rancoare, râncoare, ură, pizmă
- ranchiună, pică
- Nutrire rancore contro qualcuno.
Sinonime
Cuvinte derivate
Referințe
