reactivitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză réactivité.

Pronunție

  • AFI: /re.ak.ti.vi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
reactivitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reactivitate invariabil
Articulat reactivitatea invariabil
Genitiv-Dativ reactivității invariabil
Vocativ reactivitate invariabil
  1. însușirea de a fi reactiv; reacție la o excitație.
  2. (fiz.) mărime care caracterizează funcționarea unui reactor nuclear.
  3. (chim.) capacitate a unui atom, a unei molecule sau a unui radical de a participa la o reacție chimică.
  4. (med.) proprietate a unui țesut de a reacționa la un stimul oarecare.


Traduceri

Anagrame

Referințe