readuce

română

Etimologie

Din re- + a aduce.

Pronunție

• AFI: /re.aˈdu.ʧe/

Verb

Conjugarea verbului readuce
Infinitiv	a readuce
Indicativ prezent pers. 1 sg.	readuc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să readucă
Participiu	readus
Conjugare	III

1. (v.tranz.) a aduce din nou la locul sau la starea de mai înainte.

Cuvinte derivate

• readucere
• readucător

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aducere
• ducerea
• educare
• credeau
• reducea
• reeduca

Referințe

• DEX '98 via dexonline