rechizite

română

Etimologie

Din germană Requisit.

Pronunție

• AFI: /re.ki'zi.te/

Substantiv

Declinarea substantivului invariabil
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	invariabil	rechizite
Articulat	invariabil	rechizitele
Genitiv-Dativ	invariabil	rechizitelor
Vocativ	invariabil	rechizitelor

1. totalitatea obiectelor de scris (cerneală, creioane, penițe, radiere etc.) necesare elevilor, funcționarilor etc.; accesorii pentru scris (în birouri).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online