rechizite

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din germană Requisit.

Pronunție

  • AFI: /re.ki'zi.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
invariabil
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ invariabil rechizite
Articulat invariabil rechizitele
Genitiv-Dativ invariabil rechizitelor
Vocativ invariabil rechizitelor
  1. totalitatea obiectelor de scris (cerneală, creioane, penițe, radiere etc.) necesare elevilor, funcționarilor etc.; accesorii pentru scris (în birouri).


Traduceri

Referințe