creion

De la Wikționar, dicționarul liber
Creioane

română

Etimologie

Din franceză crayon.

Pronunție

  • AFI: /kreˈjon/


Substantiv


Declinarea substantivului
creion
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ creion creioane
Articulat creionul creioanele
Genitiv-Dativ creionului creioanelor
Vocativ creionule creioanelor
  1. instrument de scris, alcătuit de obicei din lemn, umplut cu grafit.
    Cineva scăpă pe jos un creion.
  2. desen realizat în creion.
  3. (fig.) mod de a scrie, de a compune; ușurința de a scrie, de a compune ceva (valoros).
  4. obiect în formă de creion preparat din substanțe cosmetice, folosit ca fard.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și


Traduceri