Sari la conținut

recinto

De la Wikționar, dicționarul liber

italiană

(italiano)

Etimologie

Derivat regresiv din recingere.

Pronunție

  • AFI: /re'ʧinto/


Substantiv

recinto m., recinti pl.

  1. închidere, îngrădire, incintă
  2. țarc; îngrăditură
  3. padoc
  4. gard

Cuvinte derivate




portugheză

(português)

Etimologie

Din latină re- + cinctus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

recinto m., recintos pl.

  1. loc, așezare
  2. închidere, îngrădire, incintă
  3. țarc; îngrăditură

Cuvinte apropiate




spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină re- + cinctus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

recinto m., recintos pl.

  1. loc, așezare
  2. închidere, îngrădire, incintă
  3. țarc; îngrăditură

Cuvinte compuse

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=recinto&oldid=899232”