reckon

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

engleză

(English)

Etimologie

Din vechea engleză rekenengerecenian ("a explica"). Confer neerlandeză rekenen, germană rechnen.

Pronunție

  • AFI: /ˈrekən/ (BE, AE)


Verb


Conjugarea verbului
to reckon
Infinitiv to reckon
Prezent simplu
pers. 3 sg.
reckons
Trecut simplu reckoned
Participiu trecut reckoned
Participiu prezent reckoning
  1. a socoti, a prețui, a număra
  2. a evalua, a aprecia, a crede

Sinonime

Cuvinte derivate

Vezi și