relicvat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză reliquat.

Pronunție

  • AFI: /re.lik'vat/


Substantiv


Declinarea substantivului
relicvat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ relicvat relicvate
Articulat relicvatul relicvatele
Genitiv-Dativ relicvatului relicvatelor
Vocativ relicvatule relicvatelor
  1. (fin.) rest de datorie după reglarea unui cont.


Traduceri

Referințe