datorie

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Derivat din dator + sufixul -ie

Pronunție

  • AFI: /da.to'ri.je/


Substantiv


Declinarea substantivului
datorie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ datorie datorii
Articulat datoria datoriile
Dativ-Genitiv datoriei datoriilor
Vocativ datorio datoriilor
  1. sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva
  2. obligație legală sau morală; îndatorire

Locuțiuni

(1.)

  • (loc. adv.) Pe datorie = pe credit

(2.)

  • (loc. adv.) De (sau din) datorie = din obligație, pentru că trebuie
  • La datorie = în locul unde te cheamă obligațiile (de serviciu)

Expresii

(1.)

  • A se băga în datorii = a face datorii, a se îndatora
  • A se îngloda (sau a se îneca) în datorii = a se împrumuta cu sume mari, care nu mai pot fi restituite

(2.)

  • A fi de datoria cuiva să... = a fi obligația cuiva să...
  • A crede de datoria sa să... = a se crede obligat să...


Traduceri