remarcă
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din franceză remarque.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului remarcă |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | remarcă | remarce |
| Articulat | remarca | remarcele |
| Dativ-Genitiv | remarcei | remarcelor |
| Vocativ | remarcă | remarcelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
