remontă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : remonta

română

Etimologie

Din franceză remonte. Confer germană Remonte.

Pronunție

  • AFI: /re'mon.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
remontă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ remontă remonte
Articulat remonta remontele
Genitiv-Dativ remontei remontelor
Vocativ ' '
  1. cal tânăr (de tracțiune), folosit în armată.
  2. serviciu militar însărcinat cu procurarea cailor pentru armată.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe