Sari la conținut

renegată

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din renegat.

Pronunție

  • AFI: /re.ne'ga.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
renegată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ renegată renegate
Articulat renegata renegatele
Genitiv-Dativ renegatei renegatelor
Vocativ renegato renegatelor
  1. persoană care s-a înstrăinat, s-a lepădat de patria, de credința sa.
  2. persoană care a renunțat la convingerile sau la părerile anterioare, care a trădat grupul, asociația sau partidul căruia i-a aparținut.


Traduceri

Anagrame

Referințe