rentieră

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din rentier.

Pronunție

  • AFI: /ren.ti'e.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rentieră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rentieră rentiere
Articulat rentiera rentierele
Genitiv-Dativ rentierei rentierelor
Vocativ rentiero rentierelor
  1. persoană care beneficiază de o rentă, din care trăiește, fără să desfășoare vreo activitate productivă pentru a-și câștiga existența.


Traduceri

Referințe