restanțier
Etimologie
Pronunție
- AFI: /res.tan.ʦi'er/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului restanțier | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | restanțier | restanțieri |
| Feminin | restanțieră | restanțiere |
| Neutru | restanțier | restanțiere |
- (adesea substantivat) care a rămas în urmă cu o lucrare, cu o plată etc.
- (despre studenți) care nu și-a trecut examenul la termenul fixat.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online