resteu

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Variante

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
resteu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ resteu resteie
Articulat resteul resteiele
Genitiv-Dativ resteului resteielor
Vocativ resteule resteielor
  1. fiecare dintre cele două bare în formă de cui, făcute din fier sau din lemn, cu care se închid laturile jugului pentru a reține grumazul animalului în jug.

Expresii

  • A lua (pe cineva) cu resteul = a se purta aspru (cu cineva)


Traduceri

Referințe