retușoare

română

Etimologie

Din retușor.

Pronunție

• AFI: /re.tu'ʃo̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului retușoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	retușoare	retușoare
Articulat	retușoarea	retușoarele
Genitiv-Dativ	retușoarei	retușoarelor
Vocativ	retușoareo	retușoarelor

1. persoană care retușează fotografiile într-un atelier.
2. persoană care face retușuri la confecții.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online