reward

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie reward, rewarde; care provine din dialectul anglo-normand reward < rewarder: compus din re- + warder.

Pronunție

  • AFI: /ɹɪˈwɔːd/ (Anglia)
  • AFI: /rɪˈwɔrd/


Substantiv

reward, pl. rewards

  1. recompensă, răsplată
    For catching the thief, you'll get a nice reward.
  2. premiu
    The rewards for bringing in badly wanted criminals are printed on 'dead or alive' posters.
  3. consecință, urmare, efect
    Is this the reward I get for telling the truth: to be put in jail?

Sinonime

Antonime

Etimologie

Din engleza medie rewarden, care provine din dialectul anglo-normand rewarder: compus din re- + warder < de origine germanică.

Verb


Conjugarea verbului
to reward
Infinitiv to reward
Prezent simplu
pers. 3 sg.
rewards
Trecut simplu rewarded
Participiu trecut rewarded
Participiu prezent rewarding
  1. (înv.) a răsplăti
  2. a premia
    Why are you rewarding the child for misbehaving?
  3. a recompensa
    Decorations are meant to reward the most meritous acts and services.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe