rezervație

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză réservation.

Pronunție

  • AFI: /re.zer'va.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
rezervație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rezervație rezervații
Articulat rezervația rezervațiile
Genitiv-Dativ rezervației rezervațiilor
Vocativ rezervație rezervațiilor
  1. (adesea urmat de determinarea „naturală”) teritoriu ocrotit prin lege, pe care nu se pot face transformări, deoarece în cuprinsul lui se găsesc plante, animale, minereuri sau formații geologice rare, care prezintă importanță din punct de vedere științific.
  2. întindere redusă din teritoriul unui stat pe care este silitălocuiască populația de o anumită rasă aflată pe teritoriul acelui stat.


Traduceri

Referințe